Cheltuielile totale cu pensiile se vor încadra, la limită în pragul de 9,4% din PIB, după majorarea veniturilor totale ale pensionarilor cu 15%, agreată de PSD și de PNL, de la 1 Ianuarie. ACUM nu vor fi probleme, datorită creșterii PIB din acest an, realizată în urma intrării PSD la guvernare. Dar orice creștere de pensie în viitor ar fi pur și simplu imposibilă dacă încetinește creșterea economică. De aceea PSD insistă pentru eliminarea pragului de 9,4% din PIB, cu atât mai mult cu cât nu există o astfel de limitare în nicio țară din UE.
Discuțiile politice dintre România și Comisia Europeană pe tema pragului de 9,4% încă nu s-au încheiat pentru că abia recent a fost finalizată analiza Băncii Mondiale privind reforma sistemului de pensii din România
Ministrul Muncii, Marius Budăi a lucrat îndeaproape cu Banca Mondială și a explicat de ce este nejustificat pragul de 9,4%. Drept urmare, Banca Mondială a inclus în Raportul său recomandarea eliminării acestuia
La primul nivel politic, respectiv la nivelul relației dintre ministrul Muncii din România și Comisarul pe Muncă de la Bruxelles s-a agreat deja că acel prag aberant trebuie eliminat, pentru că nu există în nicio altă țară UE și pentru că nu are nicio justificare economică, mai ales că media UE situează un nivel de peste 12% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
Acum decizia trebuie să se ia la nivelul superior, respectiv pe relația prim-ministru – președinte Comisie, adică între premierul Nicolae Ciucă și președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Când s-a dus la Bruxelles, premierul Ciucă a avut în mapă recomandarea Băncii Mondiale că procentul de 9,4% trebuie eliminat.